Jurnal de suporter : Primul pas pe stadion

Era inca primavara, desi unele temperaturi din acel an de martie depasisera deja 25 de grade. Spre final de campionat, Universitatea se deplasa in Gruia pentru meciul cu CFR si cele 3 puncte erau esentiale pentru studenti.

Era intr-o zi de luni. Un soare minunat se vedea pe fereastra la ora 7 dimineata. Aveam un seminar de la 12. Stiam ca e zi de meci, stiam ce inseamna partida asta pentru noi, inca de pe la 6 nu am mai putut sa dorm.

A inceput sa ploua exact inainte sa plec eu la facultate si parea ca asa va fi toata ziua. A fost o ploaie scurta. La seminar am fost mai mult cu prezenta, obligatorie, din pacate, mintea mea era deja conectata la meci. Aveam meci pe Bulevardul Eroilor in ziua aia, meci cu halbele de bere.

De la mic la mare ne-am intalnit la locul stabilit. Si cand zic de la mic la mare nu exagerez. Am vazut copii de cativa ani si oameni in varsta de peste 60, toti uniti pentru un simbol.

Am marsaluit pe stadion si andrenalina imi pompa tot mai tare in sange. Ma transformam la fiecare pas, la fiecare scandare, la fiecare bataie de palma. Seara se lasa incet si noi ne apropiam de stadion sub escorta celor din Jandarmerie.


Sursa foto : PressOne

Am intrat pe stadion. Inca era gol, eram doar noi la tribuna. Jumatate de tribuna a doua plina, in deplasare. Acum, despre numarul final, e estimativ. Stiu ca cei din presa au scris dupa meci ca am fost doar 3000, apoi s-au corectat si au venit cu cifra de 5000. O cifra corecta, i-as spune, mult mai aproape de adevar.

Nu stiu pana in ziua de azi cum s-au marcat golurile. Eram intr-o stare euforica, de multe ori nu puteam fi atent la meciul in sine. Nu am simtit ploaia aia mocaneasca DELOC. Stiu doar finalul. Eram undeva prin randul 10-11. Cei din primele randuri au apucat sa intre pe teren dupa meci, daca mai dura putin, apucam si eu, fie si cu riscul sa-mi iau cateva peste spate. Asa ceva NU traiesti in fiecare zi.

Lasand la o parte titlul nefericit de mai jos, finalul meciului il puteti urmari aici ( titlul e gresit, e 1-2, de fapt )

In principiu, daca ajungi in Cluj ca student si iti place sportul, trebuie sa faci o alegere. E foarte greu sa le sustii pe amandoua cluburi, au principii diferite, suporteri diferiti, stil de abordare opus.

Eu m-am identificat in spiritul Universitar, m-am identificat in acea unitate. Am gasit lucruri de care sa ma bucur fara sa primesc nimic inapoi.

Nu contest, CFR-ul este echipa care va iesi in evidenta datorita trofeelor. Este echipa care a participat in Cupele Europene in timp ce Universitatea se scalda, momentan, prin esaloanele inferioare.

Totusi, pentru mine, niciun trofeu, niciun campionat, nimic nu m-ar putea face VREODATA sa imi schimb afinitatea fata de Universitatea, fie ea si in Liga a IV-a.