Istoria cartierelor bucureștene și legătura lor cu fotbalul

Istoria cartierelor bucureștene / sursa facebook

Istoria cartierelor bucureștene și legătura lor cu fotbalul

Istoria Bucureștiului este una fascinantă, care datează de sute de ani. Cu timpul, în capitală au avut loc evenimente care au marcat orașul și au dat numele cartierelor devenite celebre și în lumea fotbalului. Ghencea, Giulești sau Floreasca sunt doar câteva dintre ele. Acolo își au casa echipe cu o mare tradiție în fotbalul românesc.

Istoria cartierelor bucureștene: Giulești

Rapid București emblemă / sursa facebook

Giulești este recunoscut iubitorilor de fotbal din Liga 1 pentru că este locul de casă al echipei Rapid București. Alb-vișinii țintesc acum promovarea în primul eșalon. Stadionul vechi a fost demolat, iar în aceste vremuri se pun bazele unei noi echipe care să revină cel puțin la nivelul celei care juca sfert de finală în Europa League.

Formația în alb-vișiniu a trecut în ultimii ani prin faliment, ceea ce a făcut-o să înceapă din Liga a V-a. După mai mulți ani de luptă acum este la doar un pas de revenirea pe prima scenă a fotbalului din România. Antrenată în turul campionatului de Daniel Pancu, după demiterea acestuia Dan Alexa a preluat-o. După 23 de meciuri disputate din sezonul actual, Rapid se află pe locul 6, cu 37 de puncte. Sunt două lungimi între ea și CS Mioveni, formație aflată pe treapta a doua, ce asigură promovarea directă în prima ligă.

Clasament Liga 2 / sursa romaniansoccer

PARIAZĂ PE PROMOVAREA RAPIDULUI

Stadion GIulești / sursa facebook

Însă, Giuleștiul nu este cunoscut doar pentru echipa de fotbal, ci are o istorie interesantă în spate. Spre exemplu, numele cartierului a fost inițial o proprietate boierească a Giuleștilor. În primă fază a fost o zonă vecină Bucureștiului, în proprietatea lui Giulea. După ce s-a construit Gara de Nord (1872), pe Calea Giulești au început să apară construcții care serveau drept adăpost pentru muncitorii feroviari.

Istoria cartierelor bucureștene: Ghencea

Ghancea renaște în plan fotbalistic. În ultimii ani după procesul îndelungat dintre Clubul Sportiv al Armatei și omul de afaceri Gheorghe Becali, clubul a fost reînființat. CSA l-a acuzat pe latifundiarul din Pipera de preluarea abuzivă a clubului, iar cele două s-au diviziat. Steaua, echipa pe care atunci o deținea Becali a devenit FCSB și joacă în Liga 1, iar Steaua București, clubul CSA-ului este de câtiva ani în Liga a IV-a București.

embleme Steaua București / FCSB / sursa digisport

Steaua este un adevărat brand, de aici și lupta pentru el. Este echipa din România cu cel mai mare succes în plan european. În 1986 a reușit să câștige Cupa Campionilor Europeni (actuala Champions League), după ce Helmuth Duckadam a apărat patru lovituri de departajare și a intrat în istoria fotbalului. Echipa a mai fost la un pas de a juca o finală europeană, dar din nefericire a fost învinsă dramatic de Middlesbrough. În 2006, în semifinalele Cupei Uefa, ea a condus cu 3-0 la general, dar a sfârșit prin a pierde calificarea în ultimele secunde. 1-0 a fost în tur, iar în Anglia a condus cu 2-0, dar a pierdut cu 2-4 după un gol primit în ultimele minute.

Ghencea, un nume cu greutate pentru steliști

Istoria cartierelor bucureștene: Cartierul Ghencea / sursa facebook

În această perioadă se reconstruiește și stadionul. El urmează să servească drept teren de antrenament pentru echipele care vor juca în Grupa C, la Campionatul European de Fotbal din 2021. În vara anului 2021, București va organiza patru meciuri din cadrul Euro, pe “Arena Națională”. Una dintre înțelegeri a fost ca stadioanele mari din capitală să fie renovate și puse la dispoziția echipelor naționale care urmează să joace. Trei meciuri din Grupa C și o optime de finală urmează capitala să organizeze.

Ghencea este și un loc interesant, unde echipa de fotbal Steaua București a reușit să obțină victorii răsunătoare în Europa. Mai mult, este un cartier emblematic pentru steliști, dar știu oare și de unde îi vine numele? Conform istoriei, denumirea de Ghencea are strânsă legătura cu limba turcă. În timpul domniilor fanariote, și-au făcut apariția detașamente de arnăuți. Călăreții din alaiul domnesc aveau un comandant numit în limba turcă ghenci-aga. El era șeful, iar de acolo și originea numelui românesc și a cartierului din sud-vestul Bucureștiului.

În zona Cartierului Ghencea a fost amplasată tabără lui Tudor Vladimirescu. În frunte cu acesta, oastea revoluționară a intrat triumfal în București, pe Calea Rahovei (Podul Calicilor). Tudor rămânea două luni stăpân peste oraș și avea să își stabilească tabăra pandurilor exact pe locul unde se afla acum Cartierul Ghencea.

Istoria cartierelor bucureștene: Floreasca

Istoria cartierelor bucureștene: Cartierul Floreasca

Cartierul Floreasca a apărut pe fosta groapă de gunoi a Bucureștiului. Istoria este structurată în mai multe perioade. Cea de dinainte de comunism, perioada din timpul regimului comunist și cea actuală. Totul a prins contur în anul 1910, atunci când arhitectul I.D Trajanescu a proiectat ansamblul de locuințe din parcelarea Floreasca. Acolo s-a construit și prima mare linie de montaj din Europa de Est, a firmei Ford. Mii de autoturisme au ieșit pe poarta fabricii.

Stadion Dinamo / sursa facebook

În vecinătatea Cartierului Floreasca, printre altele și este zona unde se află clubul Dinamo. De aici și denumirea de “Groapă” a stadionului alb-roșiilor. Clubul din Șoseaua Ștefan cel Mare este construit în sectorul 2 al capitalei. El a fost inaugurat în timpul perioadei comuniștilor, în anul 1952. Este parte a uneia dintre cele mai dotate baze sportive din România.

 

Istoria cartierelor bucureștene: Cotroceni

Considerată una dintre cele mai selecte locuri ale Capitalei, Cartierul Cotroceni este și una dintre cele mai vechi asezări din București. În urmă cu mai bine de 400 de ani orașul care astăzi este capitala țării se întindea de-a lungul malului de est al răului Dâmbovița. Practic, istoria acestui cartier începe să prindă viață din momentul în care Șerban Cantacuzino a hotărât să ridice Mănăstirea Cotroceni chiar în mijlocul pădurii unde el se ascunsese.

Istoria cartierelor bucureștene: Palatul Cotroceni / sursa facebook

De-a lungul timpului s-au construit mai multe case domnești. Printre contrucțiile care au marcat cartierul este și Palatul Cotroceni. El s-a construit în 1888, urmând apoi să fie ridicat și un cartier exclusivist. Însuși Alexandru Ioan Cuza a avut reședinta de vară în zona Cotroceniului.

Emblemă FC Național / sursa facebook

Tot strâns legat de Cotroceni este și numele Progresul București, cunoscută mai recent ca FC Național. Înființată în 1944, ea a fost asociață cu Banca Națională a României, de unde și porecla primită: “bancari”. Contrar acestui lucru, echipa a supraviețuit până în 2009, atunci când s-a dizolvat. Problemele financiare au adus la lucrul acesta, deși părea să fie o echipă capabilă să pună probleme. A ieșit vicecampioana României în trei rânduri, ultima oară în sezonul 2001/2002, când a pierdut titlul în ultima etapă.

Istoria cartierelor bucureștene: Regie

Cartierul Regie este unul dintre cele mai mici din București. Interesul în această zonă a început în 1848, atunci când a fost construită Moara de apă Ciurel. Ulterior, o sută de ani mai târziu, în 1948, pe locul ei a fost ridicată fabrica de pâine Spicul. În 2008 a fost demolată și acolo s-a construit un complex rezidențial.

Cartier Regie / sursa facebook

Faptul că zona este locuită mai mult de studenți, are strânsă legătură și cu fotbalul. În Regie și-a desfășurat activitatea și echipa Sportul Studențesc, unde și regele fotbalului românesc, Gheorghe Hagi a evoluat. Perioada pe care el a petrecut-o în tricoul “studenților” a coincis cu cea mai bună performanță pe plan intern a clubului. În sezonul 1985/1986 Sportul termina pe locul al doilea în Divizia A. Hagi ieșea atunci golgheterul campionatului, cu 31 de goluri înscrise.

Emblemă Sportul Studenșesc / sursa facebook

Clubul sportiv al studenților bucureșteni este și unul cu o veche istorie. Echipa a fost înființată în anul 1916 din inițiativa unui grup format din profesori și studenți bucureșteni. Primul președinte al clubului a fost însuși reputatul profesor de matematică Traian Lalescu. După o perioadă de incertitudine, 2017 a fost anul în care “gasca nebună” s-a desființat oficial, iar Sportul Studențesc intră în clubul select al echipelor de fotbal cu tradiție, dar care în prezent nu mai sunt.